Negotiation and Identity

Multilingual essay fragment by Oana Maroti

Negotiation is communication, with intersecting identities.

Negotiations often fail due to a lack of intercultural engagement and an imposed format.

First of all, the imposed format is an imposed language. Multilingual understanding is essential in international communication, but the best way to convey a message is to make sure that the sender feels comfortable and can therefore choose the language in which to express themselves.

To make ourselves understood in an international context, we must learn to be as transparent as possible by exposing to and understanding different cultures. I have seen countless examples of imposed language or denial of intercultural understanding, forcing communication to be stopped. No matter where we are, or in what language we communicate, we want to open communication, not close it. Message blocking can become a big problem.

As mediators, each identity is approached as an equal and if the parties do not comply, we impose civilized interaction, otherwise, negotiation is not possible. A correct negotiation is based on inclusive communication guidelines, the objective of which is that the main message is transmitted, and for this, the parties must be prepared with a common language and the same skills for identifying concepts.

To ensure neutrality and effective communication, the mediator must be a multicultural person, whose interaction is based on human rights knowledge and implementation.

Any superficial intercultural mediation, which does not focus on what we have in common, to facilitate transmission, might become a dangerous communication. The approach can lower or increase discomfort, and a sudden discomfort is to be totally avoided.

Even today mediation favors certain parties and this produces disorder and abuse. The lack of equal opportunities is like a clock inside the collective memory. In the long run, no country can afford not to negotiate fairly.

Those who already resort too often to unfair negotiations and whose illicit policies and actions occupy long dark pages of history have only mediation and fair negotiation as a way out of the wave of hatred that their cruel policies have provoked.

<-><->FR:

Négociation et identité

La négociation est une communication, avec des identités qui se croisent.

Les négociations échouent souvent à cause du manque d'engagement interculturel et d'un format imposé.

Tout d'abord, le format imposé est un langage imposé. La compréhension multilingue serait essentielle dans la communication internationale, mais la meilleure façon de faire passer un message est de s'assurer que l'expéditeur est à l'aise et peut donc choisir la langue dans laquelle s'exprimer.

Pour nous comprendre dans un contexte international, nous devons apprendre à faire preuve de la plus grande transparence possible en nous exposant à différentes cultures et en les comprenant. J'ai vu d'innombrables exemples de langage imposé ou de refus de compréhension interculturelle, qui obligent à fermer la communication. Peu importe où nous sommes, dans quelle langue nous communiquons, nous voulons ouvrir la communication, pas la fermer.

En tant que médiateurs, chaque identité est abordée sur un pied d'égalité et si les parties ne se conforment pas, nous imposons une interaction civilisée, sinon aucune négociation n'est possible. Une négociation équitable est basée sur des guides de communication inclusifs, dont l’objectif est que le message principal soit transmis, et pour cela les parties doivent être préparées avec un langage commun et les mêmes capacités d’identification de concepts.

Pour assurer la neutralité et une communication efficace, le médiateur doit être une personne multiculturelle, dont l’interaction est basée sur la connaissance des droits de l’homme.

Lorsque dans une situation internationale nous nous concentrons sur le maintien d’une médiation basée sur les droits partagés que nous voulons conserver ou mettre en œuvre.

Toute médiation interculturelle superficielle, qui ne se concentre pas sur ce que nous avons en commun, pour faciliter la transmission, devient un danger pour des groupes sociaux entiers, et pas seulement pour des vies individuelles.

Jusqu’à présent, la médiation favorise certaines parties et cela produit du désordre et des abus. Le manque d’égalité des chances est comme un tic-tac pour la mémoire collective. À long terme, aucun pays ne peut se permettre de ne pas négocier équitablement.

Ceux qui ont déjà trop souvent recours à des négociations injustes et dont les politiques et les actions illicites occupent de longues pages sombres de l’histoire n’ont que la médiation et la négociation équitable comme porte de sortie de la vague de haine que leur politique cruelle a provoquée.

<-><->RO:

Negociere și identitate

Negocierea este comunicare, intre identități care se intersectează.

Negocierile eșuează adesea din cauza lipsei de angajament intercultural și a unui format impus.

În primul rând, formatul impus este un limbaj impus. Înțelegerea multilingvă ar fi esențială în comunicarea internațională, dar cea mai bună modalitate de a transmite un mesaj este să vă asigurați că expeditorul se simte confortabil și, prin urmare, poate alege limba în care să se exprime.

Pentru a ne înțelege într-un context internațional, trebuie să învățăm să fim cât mai transparenți posibil prin expunerea și înțelegerea diferitelor culturi. Am văzut nenumărate exemple de limbaj impus sau de negare a înțelegerii interculturale, forțând comunicarea să fie oprită. Indiferent unde ne aflăm, în ce limbă comunicăm, vrem să deschidem comunicarea, nu să o închidem. Blocarea mesajului poate deveni o mare problema.

În calitate de mediatori, fiecare identitate este abordată ca egali și dacă părțile nu se conformează, impunem interacțiunea civilizată, altfel nu este posibilă negocierea. O negociere corectă se bazează pe ghiduri de comunicare incluzive, al căror obiectiv este ca mesajul principal să fie transmis, iar pentru aceasta părțile trebuie să fie pregătite cu un limbaj comun și aceleași abilități de identificare a conceptelor.

Pentru a asigura neutralitatea și comunicarea eficientă, mediatorul trebuie să fie o persoană multiculturală, a cărei interacțiune se bazează pe cunoașterea drepturilor omului.

Orice mediere interculturală superficială, care nu se concentrează pe ceea ce avem în comun, pentru a facilita transmiterea, devine un pericol pentru grupuri sociale întregi, nu doar viețile individuale.

Chiar si in prezent medierea favorizează anumite părți și acest lucru produce dezordine și abuz. Lipsa egalității de șanse este ca un ceas care ticaie in memoria colectivă. Pe termen lung, nicio țară nu își poate permite să nu negocieze corect.

Cei care recurg deja prea des la negocieri nedrepte și ale căror politici și acțiuni ilicite ocupă lungi pagini sumbre in istorie au doar medierea și negocierea corectă, ca o posibila cale de ieșire din valul de ură, pe care politicile lor crude l-au provocat.