Multilingual Psychopedagogy Essay by Oana Maroti
Economic instability affects everyone and changes behavior. Driven by the survival instinct and without a valid choice, vulnerable people can easily find themselves in undesirable situations.
One such undesirable situation, both from an individual and social point of view, is juvenile delinquency, a subject that I studied at university and have worked with afterwards, in intervention teams, therefore about which I can speak.
Whether stimulated indirectly or directly, delinquency is formed as a reaction to exclusion, to an adverse social factor. No child is born delinquent, but once the survival system is activated, the approach is different, because such living conditions force them to become self-sufficient, therefore the child's development is accelerated in a type of adult problem solving, but in parallel with social rules, which do not include them.
Adolescent development is a delicate subject, with many topics to discuss, so let's start with inclusive architecture. They are changing from being children, but they still need a playground, therefore organized activities. The problem is that these activities, such as sports, are not free and only some can afford to play football, tennis or practice water sports.
Personalized sports activities and access to playgrounds are imperative for development and an important ingredient in preventing delinquency. The same goes for music and artistic or occupational therapies. All of these must be accessible.
If we stop blaming, show support, include the specificity and needs of adolescents adapting shared architecture, there is a better chance of reducing crime. If we make sure that they are not hungry, cold, abused, so that they can focus on development, we could reach the point of social comfort, and school abandon would disappear.
<-><->ES:
¿Por qué es esencial la prevención de la delincuencia juvenil?
La inestabilidad económica afecta a todos y modifica el comportamiento. Impulsadas por el instinto de supervivencia y sin una opción válida, las personas vulnerables pueden encontrarse fácilmente en situaciones indeseables.
Una de esas situaciones indeseables, tanto desde el punto de vista individual como social, es la delincuencia juvenil, un tema que estudié en la universidad y con el que he trabajado después, en equipos de intervención, y por lo tanto sobre el que puedo hablar.
Ya sea estimulada indirecta o directamente, la delincuencia se forma como reacción a la exclusión, a un factor social adverso. Ningún niño nace delincuente, pero una vez que se activa el sistema de supervivencia, el enfoque es diferente, porque estas condiciones de vida los obligan a ser autosuficientes. Por lo tanto, su desarrollo se acelera en una especie de resolución de problemas adulta, pero en paralelo con las normas sociales que no los incluyen.
El desarrollo adolescente es un tema delicado, con muchos temas que abordar, así que comencemos con la arquitectura inclusiva. Están dejando de ser niños, pero aún necesitan un espacio de juego y, por lo tanto, actividades organizadas. El problema es que estas actividades, como los deportes, no son gratuitas y solo algunos pueden permitirse jugar al fútbol, al tenis o practicar deportes acuáticos.
Las actividades deportivas personalizadas y el acceso a parques infantiles son imprescindibles para el desarrollo y un factor clave para prevenir la delincuencia. Lo mismo ocurre con la música y las actividades artísticas o terapias ocupacionales. Todas ellas deben ser accesibles.
Si dejamos de culpar, mostramos apoyo e incluimos la especificidad y las necesidades de los adolescentes en la arquitectura, tendremos más posibilidades de reducir la delincuencia. Si nos aseguramos de que no pasen hambre, frío ni maltrato, para que puedan centrarse en su desarrollo, podríamos alcanzar el punto de confort social y desaparecería el abandono escolar.
<-><->RO:
De ce este esențială prevenirea delincvenței juvenile?
Instabilitatea economică afectează pe toată lumea și schimbă comportamentul. Stimulate de instinctul de supraviețuire și fără o alegere validă, persoanele vulnerabile se pot afla cu ușurință în situații nedorite.
O astfel de situație nedorită, atât din punct de vedere individual, cât și social, este delincvența juvenilă, un subiect pe care l-am studiat la universitate și cu care am lucrat ulterior, în echipe de intervenție, prin urmare despre care pot vorbi.
Fie că este stimulată indirect sau direct, delincvența este formată ca reacție la excluziune, la un factor social advers. Niciun copil nu se naște delicvent, dar odată ce sistemul de supraviețuire este activat, abordarea este diferită, deoarece astfel de condiții de viață obligă la o viata care asigura autosuficientă, prin urmare dezvoltarea copilului este accelerată într-un tip de rezolvare a problemelor de adult, dar în paralel cu regulile sociale, care nu-i includ. Oameni, in formare neprotejati.
Dezvoltarea adolescenților este un subiect delicat, cu multe teme de discutat, așa că să începem cu arhitectura incluzivă. Se schimbă din a fi copii, dar au nevoie în continuare de un loc de joacă, prin urmare de activități organizate. Adolescenta face o trecere de la activitati de joc, la activitati complexe, artistice si ocupationale. Baiul e că aceste activități, precum sportul, nu sunt gratuite și doar unii își pot permite să joace fotbal, tenis sau să practice sporturi nautice, ori de iarna.
Activitățile sportive personalizate și accesul la terenurile de joacă sunt imperative pentru dezvoltare și un ingredient important în prevenirea delincvenței. La fel și cu muzica și activitățile artistice sau ocupaționale. Toate acestea trebuie să fie accesibile.
Dacă nu mai dăm vina, arătăm sprijin, includem specificitatea și nevoile adolescenților în arhitectură, există mai multe șanse de a reduce criminalitatea. Dacă ne asigurăm că nu le este foame, frig, abuz, astfel încât să se poată concentra pe dezvoltare, am putea ajunge la punctul de confort social, iar abandonul școlar ar dispărea.
Cand cantarim (evaluam) un adolescent avem deja o anamneza in fata, un istoric familial, un raport scolar, asadar un individ, cu un plan personalizat de dezvoltare. Nu ne raportam la adolescent ca la un grup. E o persoana in formare.
PS: This text is a part of personal research and implementation projects, therefore it cannot be used without my permission.
Underground Art & Literature - open access to culture 