El miedo

El principal cambio tras la revolución a mi edad fue el acceso a nuevos sabores (antes tenía derecho a una naranja, un plátano al año y, ocasionalmente, mis padres recibían algo extra), libros de texto sin el retrato del dictador en la primera pagina, pasillos escolares, casas e instituciones sin la cara del dictador en las paredes, música y películas, animaciones accesibles, porque había un programa de media hora los fines de semana con el mismo lobo y conejo, como animación…

Todo cambió después de la revolución. La gente podía hablar con más libertad, sin susurrar por miedo a los guardias de seguridad, o intercambiar libros, música, sin esconderse, podían dejarse crecer el pelo o usar vaqueros sin riesgo de ser golpeados, podíamos escribir poesía…

Vivíamos con miedo, un miedo terrible y desfigurante, que aún digerimos, incluso a distancia.

<-><->RO:

La revoluție eram un copil spălat pe creier, care visa să fie şoimul patriei, că aşa mergeau treburile şi inițial n-am înțeles nimic.

Principala schimbare după revoluție la vârsta mea a fost accesul la gusturi noi (înainte aveam dreptul la 1 portocală, 1 banană pe an şi ocazional primeau părinții în plus), manuale fără moaca dictatorului pe prima pagină, coridoare şcolare, case şi instituții fără moaca dictatorului pe pereți, muzica si filme, animații accesibile, că aveam program de juma' de h la sfârșit de săptămână cu acelaşi lup si iepuraş, ca animație…

Totul s-a schimbat după revoluție. Oamenii puteau vorbi mai liber, fără să şusotească de frica securiștilor, ori să facă interschimb de cărți, muzică, fără să se ascundă, îşi puteau lăsa părul lung sau să poarte blugi fără riscul de a fi bătuți, puteam scrie poezie…

S-a trăit în teamă, o teamă cumplită, desfigurantă, pe care încă o digerăm, chiar şi de la distanță.